Supermarine SPITFIRE F.Mk IX
Traducere: ing. Fazekas Zoltan
Mostenire prestigioasă
Spitfire a fost cel mai important avion de vânătoare al britanicilor încă de la
începutul celui de-al doilea Război Mondial, iar constantele imbunătătiri ale
armamentului si performantelor sale nu i-au afectat deloc manevrabilitatea.
O rezolvare de moment devine
definitivă
In toamna lui 1941, noul Focke Wulf Fw 190A a apărut deasupra Canalului si si-a
demonstrat imediat superioritatea asupra lui Spitfire Mk V. S-a plănuit imediat un avion
de vânătoare bazat pe Spitfire Mk.V, dar înbunătătit cu motorul Merlin seria 60, si
intrat în serviciu în iunie 1940, acest Spitfire F.Mk IX s-a dovedit a fi de succes. Au
fost construite nu mai putin de 5665 de unităti din totalul de 20351 de Spitfire
construite în timp. A echipat doar mai putin de 100 de escadrile concomitent si a rămas
în serviciu până la sfârsitul războiului. Variante ale modelului au fost Spitfire
LF.Mk IX cu aripi scurtate, pentru zboruri de joasă altitudine, respectiv Spitfire KF.Mk
IX cu aripi extinse, pentru zboruri de mare altitudine. Versiunile notate cu sufixul E
aveau in lucul obisnuitelor 4 mitraliere de calibru mai mic 2 mitraliere de 0.5 toli(12.7
mm).
Versiuni principale
Spitfire F.Mk IX (cu trei subvariante principale), Spitfire PR.Mk IX - modificat
pentru recunooastere aeriana fotografica, Spitfire PR.Mk X - 77 exemplare de avioane
neinarmate dar presurizate, dotate cu motor Merlin 77 si Spitfire PR.Mk XI.
Principalii beneficiari: Australia,
Canada, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Africa de Sud, SUA si Uniunea Sovietică. |