UN INSTRUCTOR DE ZBOR

de C-dor.av. r.Daniel Chirulescu

In vara anului 1955 am avut foarte mult de lucru.Scoala Militara de Ofiteri de Aviatie de la Tecuci avea 7 escadrile de elevi,dispersate tot pe atatea terenuri de zbor.Escadrila a 2-a pe care o comandam eu avea aprox.90 de elevi in anul II si zburam pe aerodromul Tecuci cu avioanele IAK.11.Era ultimul an de scoala si dupa terminarea perioadei de zbor urma un examen si apoi avansarea la gradul de locotenent.Asa stiam noi toti inca de la inceputul anului si activitatea noastra de acum se desfasura conform programului stabilit.

Un ordin neasteptat,primit de la Comandamentul Aviatiei,a schimbat complet situatia complicandu-ne si mai mult munca.Ordinul ne facea cunoscut ca promotia care urma sa fie avansata in toamna va continua studiul inca un an.In loc de doi ani,asa cum era prevazut la data examenului de admitere,scoala se prelumgea la trei ani,la numai cateva luni pana la absolvire.O asemenea nechibzuinta ne-a pus pe toti comandantii intr`o situatie foarte dificila pe care am trecut-o cu greu. Nemultumirea elevilor era enorma,dar indreptatita.Asemenea neghiobii s-au mai facut si in alte probleme.

Cei 90 de elevi erau impartiti in 3 patrule comandate de instructori vechi si cu multa experienta printre care Lt.maj.Negrau Ion, Lt.maj.Androne Const.si Lt.Mitrutoiu Carol detasat impreuna cu inca doi instructori,Lt.Vidan Anghel si Lt.Cotarla Ion.Detasarea ultimilor trei instructori a fost foarte necesara si s-a facut la cererea mea din cauza incadrarii acestei escadrile cu piloti prea tineri deveniti instructori prin ordinul de incadrare fara a fi si instruiti in acest sens.Cat a durat perioada turelor de pista a mai mers treaba,dar cand s-a trecut la zborul in zona pentru maneabilitari si acrobatie,instructorii mei erau departe de exigentele cerute.Negrau,Androne si cu mine instruiam instructorii la diferite figuri acrobatice si la intreaga gama de acrobatie, ca dupa aceasta sa poata si ei face cu elevii lor.O asemenea situatie nu se mai intamplase niciodata.Toti trei eram istoviti de oboseala dar si ingrijorati din cauza nesigurantei in care ne aflam.Este perioada in care politrucii luptau din rasputeri pentru a parveni, a avansa si ocupa functii cat mai inalte,aducand mari prejudicii armatei si aviatiei, in special. Un numar foarte mare de ofteri tineri nu s-au putut realza din cauza acestor plosnite.Dupa marile epurari din 1948,au urmat procesele de spionaj inscenate in special marilor eroi de pe frontul de est,trimiterea in inchisori si chiar uciderea lor.Cel care s-a distins in distrugerea armatei a fost un agent KGB cu numele de Walter Neulander supranumit Roman,venit in tara cu gradul de colonel,odata cu Ana Pauker,cu Titzmineski Leonte,care s-a camuflat cu un nume de manastire"Tismaneanu",Alexandru Barladeanu si multi altii.In Aviatie cel ce s-a ocupat cu aceeasi problema a fost Col.Nicolae Conta,facut si el din caporal sofer,capitan politruc,venit si el cu Div.T.Vladimirescu.

Am amintit mai inainte de Lt.Vidan Anghel pentru care eu,dar nu numai eu,am avut cuvinte de lauda pentru devotamentul,darzenia,puterea de munca si calitatilor sale de bun zburator si instructor.Cat timp a zburat ca instructor la Esc.II-a s-a dovedit a fi inepuizabil.Executa aproape zilnic 8 la 10 iesiri la acrobatie cu elevii,lucru deloc usor,mai ales ca elevii faceau destule greseli pe care instructorul trebuia sa le rezolve si sa repete de mai multe ori evolutiile nereusite de elev.Nu numai atat,dar ori de cate ori un instructor avea nevoie de un mic respiro,inepuizabilul Vidan se oferea sa-l ajute,preluandu-I elevul.

Cu toate acestea,nenorocirea s-a abatut,totusi,asupra lui.Intr`o Duminica, la el acasa,impreuna cu cativa colegi,au facut o mica petrecere care era bine- venita dupa o saptamana de munca intensa.Printre altele s-au spus si glume,ca intre colegi.Nefericitul spune si el o gluma care se referea la Stalin. Se mai spusesera asemenea glume de multe ori fara ca cineva sa le considere mai mult decat glume.De data aceasta cineva din colegii lui n`a mai luat-o drept gluma si a transmis-o ofiterului cu Contra Informatiile.N`au trecut nici doua zile si Vidan a disparut.Am aflat mult mai tarziu ca a fost judecat si condamnat la vreo sapte ani de inchisoare.

Pentru mine,ca si pentru cea mai mare parte din colegii lui a fost o intamplare care ne-a afectat foarte mult. Mi-am dat atunci seama cel mai bine de enorma degradare morala la care se ajunsese.Nu numai atat,dar vedeam bine ca organele care ne supraveghiau nu aveau nici un fel discernamant,nici un pic de sentiment patriotic.In timp ce Vidan muncea cu atata buna credinta,realizand ceva pentru tara sa,niste nevrednici il crucificau tocmai pe el.Si cand ne gandim pentru cine faceau aceasta crima?.Pentru Stalin si URSS. Intamplarea asta ne-a afectat pe toti foarte mult si ne-a facut mult mai suspiciosi.Ura impotriva asupritorilor nostri a crescut si mai mult.

M-am intalnit cu Vidan,din intamplare,in 1963 in Bucuresti,cand tocmai iesise din inchisoare.Era un alt Vidan.Nici nu mai putea fi altfel,dar bunatatea sclipirea ochilor si demnitatea ii ramasese.L-am simtit aproape de mine si nu stiam ce sa fac pentru el.Nici eu nu mai eram in armata.Tovarasia de drum se terminase si pentru mine.Lucram atunci la un IAL (Intreprindere de Administrarea Locuintelor.) pe un salariu de mizerie.Eram,totusi,foarte apreciat de conducere si cu siguranta asi fi putut face ceva si pentru el asa cum reusisem sa mai fac si pentru alti fosti colegi.I-am si propus,dar mi-a spus ca vrea sa se intoarca la Turnu Severin,la familia sa.Acum nu mai stiu nimic despre el.Si eu si el suntem prea batrani.Intamplarea aceasta nenorocita imi provoaca inca o stare foarte neplacuta ori de cate ori imi vine in minte.

C-dor.av.r.Daniel Chirulescu

Toronto 4 Mai 1999